Treceți la conținutul principal

Duminici la Royallieu - 1911

Pe domeniul lui Etienne Balsan, la Royallieu , unde acesta găzduia o întreagă pleiadă de prieteni din marea burghezie a Franţei, prezenţa lui Coco Chanel şochează prin originalitate şi îndrăzneală vestimentară. Evenimentele la castel erau cursele de cai, seratele costumate, dineurile şi agapele extravagante.

În aceste împrejurări Coco s-a remarcat costumată într-un adolescent timid, un FORTUNIO (personaj din comedia lui Alfred de Musset - Le Chandelier). Costumul? “…O haină din fire de lână de culori diferite purtată peste o vestă albă, cămaşă cu guler răsfrânt, lavalieră stângaci înnodată, botine cu carâmb înalt...” „Constatăm că tehnica vestimentară a lui Chanel, aşa cum se va exprima ea cincisprezece ani mai târziu , este deja rezumată în costumul pe care îl purta în ziua aceea... “ Edmonde Charles Roux
Ţinuta avea să rămână emblematică pentru acele vremuri..
.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

1916 - Revista Harper’s Bazaar publică pentru prima oară o creaţie Chanel

În 1916, revista de modă Harper’s Bazaar din Statele Unite este prima care a publicat o creaţie Chanel, un model cu o linie pură fără corsaj, fără pliuri, fără volane. Destinată clientelor stilate, rochia era seducătoare, fără să păstreze niciun element antebelic. Partea de sus era deschisă in V, cu o croială de vestă bărbătească, reverele ei lăsând gâtul la vedere. Mânecile nu mai erau bufante, ci strânse pe braţ de la umăr până la încheietura pumnului, ca un ciorap. Talia joasă, era marcată cu o eşarfă lată. Gabrielle începe să îşi contureze stilul ce va devenii mai târziu de neconfundat. Americanii au fost primii care au simţit noutatea şi au valorizat-o. Tot americanii aveau să fie cei ce o vor relansa în anii 70, când francezii îşi întorseseră privirile de la creaţiile Chanel.

Iubirile lui Coco Chanel sau Cum se fac cele mai potrivite alegeri

Este ştiut faptul ca Gabrielle Bonheur Chanel nu a fost niciodată căsătorită, cu toate că nu a dus nici un fel lipsă de oferte în acest sens. Chiar ea spune, vorbind despre sine, că deşi i-a venit foarte greu, a ales întotdeauna în detrimentul căsătoriei pasiunea pentru modă, adică munca. Înzestrată cu carismă, şarm şi inteligenţă nativă, Coco a ştiut să aleagă mereu bărbatul cel mai potrivit pentru etapa vieţii în care se afla. Bărbaţii aleşi au fost întotdeauna dintre cei „cu dare de mână” şi dispuşi să investească în talentul ei, pentru că intuiau în ea o persoană hotărâtă şi responsabilă, iar Coco nu a rămas niciodată datoare. Coco în vărstă de 17 ani muncea pe rupte. În timp ce făcea retuşuri pentru hainele doamnelor venite la băi, Coco încearcă să-şi cultive vocea. Învăţa să se mişte, să plutească, să facă piruete şi, în tot acest timp, continua să lucreze la Grande Grille, staţiune termală de la Vichy, unde doza pahare cu apă minerală... şi zâmbete. Seara îşi punea...

1915 - La Deauville se refugiază lumea bună a Parisului

Din cauza războiului, la Deauville, se refugiază lumea bună a Parisului. Sosesc doamnele “ după ce au pierdut totul „ mai puţin plăcerea de a-şi reface garderoba. Singurul magazin deschis din renumita staţiune era cel a lui Coco Chanel. „Coco le propune doamnelor ce purta ea însăşi. O fustă dreaptă până la pământ, abia lăsând să se vadă vârful pantofului ; un chemisier, o pălărie simplă fără nicio garnitură, asta era ţinuta pe timp de război. Cât să te deplasezi pe jos, mergând repede, nu se cerea mai mult. Tinuta Chanel a devenit ţinuta momentului. “...de acum înainte, bărbaţii trebuiau să se ferească de o persoană cu mers suplu, care se putea îmbrăca singură şi se putea dezbrăca într-o clipită.” Edmonde Charles Roux