Treceți la conținutul principal

Iubirile lui Coco Chanel sau ‘Cum se fac cele mai potrivite alegeri’ (III)


La Paris, Coco Chanel şi Arthur Capel se distrau, ne ratând nici unul din marele restaurante. Poate la Maxim’s, Coco a îmbrăcat alături de Boy, sofisticata rochie roz...

În cele din urmă Boy avea să o şteargă ... ei bine, englezeşte, nu înainte ca ea să îşi fi plătit datoriile băneşti faţă de el. Coco, însă înţelege că bărbatul vieţii sale, nu se va căsători cu ea şi că originea ei socială nu putea fi uitată de un om atât de ambiţios ca Boy, care nu putea risca o mezalianţă.

...mai mult decât frumosul şi magnificul Arthur Capel devine o personalitate publică din ce în ce mai cunoscută în înalta societate a celui mai ofertant oraş Londra. Irezistibila ascensiune a lui Arthur cade în atenţia tinerelor doamne şi a proaspetelor văduve de război. Acum este momentul când Arthur începe să se gândească la căsătorie. El remarcă o tânără persoană pe nume Diana Lister, fosta noră a unui lord şi fiica ultimului baron de Ribbleadale, al cărui portret se afla la National Gallery, toţi membrii familiei semănând cu acest portret, ceea ce însemna că toţi erau de o frumuseţe excepţională. Arthur Capel se închipuia deja îndragostit şi îşi făcea planuri clare de căsătorie.

Dar undeva la Paris, Coco îl aştepta. Arthur a găsit mii de scuze ca să amâne mărturisirea. Au trecut zile până să se decidă ...Putea ... Ba nu putea... Ea a simţit pericolul şi a stăruit să îl afle...Atunci Arthur a mărturisit: se va căsători...

Gabrielle a ascultat fără să verse o lacrimă: Boy se asocia cu tot ce nu era ea.

La câtva timp mai apoi drumurile dus-întors ale lui Arthur s-au înmulţit. Fusese numit secretar politic al secţiunii britanice, la Marele Consiliu interaliat de la Versailles. Drept recompensă Arthur îi oferă lui Coco un apartament sofisticat undeva mai departe de centrul Parisului.

Căsătoria a fost celebrată în octombrie 1918, în capela privată de la Beaufort. Dar după ce s-a căsătorit Athur Capel a continuat să o iubească la fel de mult pe Coco. Nu se putea hotărâ să renunţe la ea.

Acest moment al idilei lor este tratat din punct de vedere al poziţiei ei, diferit în diversele filme care s-au ecranizat despre Coco Chanel... într-un fel în ecranizarea Chanel solitaire, în alt fel în Coco apres Chanel...dincolo de secretele celor doi, adevărul rămânde învăluit în mister ...

Dar fatalitatea sau inevitabilul în orice poveste de dragoste este pe cale să îşi facă intrarea în scenă... înainte de Crăciunul anului 1919, Arthur Cape aflat în drum spre Cannes a făcut un accident de maşină ... fatal.

Amândouă ecranizările o înfăţişează, însă la fel pe Coco după moartea lui Capel... urcând disperată noaptea în maşină şi alergând la locul accidentului...sperând...

Avea vă supravieţuiască Coco acestei tragedii ?


Va urma

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

1916 - Revista Harper’s Bazaar publică pentru prima oară o creaţie Chanel

În 1916, revista de modă Harper’s Bazaar din Statele Unite este prima care a publicat o creaţie Chanel, un model cu o linie pură fără corsaj, fără pliuri, fără volane. Destinată clientelor stilate, rochia era seducătoare, fără să păstreze niciun element antebelic. Partea de sus era deschisă in V, cu o croială de vestă bărbătească, reverele ei lăsând gâtul la vedere. Mânecile nu mai erau bufante, ci strânse pe braţ de la umăr până la încheietura pumnului, ca un ciorap. Talia joasă, era marcată cu o eşarfă lată. Gabrielle începe să îşi contureze stilul ce va devenii mai târziu de neconfundat. Americanii au fost primii care au simţit noutatea şi au valorizat-o. Tot americanii aveau să fie cei ce o vor relansa în anii 70, când francezii îşi întorseseră privirile de la creaţiile Chanel.

Iubirile lui Coco Chanel sau Cum se fac cele mai potrivite alegeri

Este ştiut faptul ca Gabrielle Bonheur Chanel nu a fost niciodată căsătorită, cu toate că nu a dus nici un fel lipsă de oferte în acest sens. Chiar ea spune, vorbind despre sine, că deşi i-a venit foarte greu, a ales întotdeauna în detrimentul căsătoriei pasiunea pentru modă, adică munca. Înzestrată cu carismă, şarm şi inteligenţă nativă, Coco a ştiut să aleagă mereu bărbatul cel mai potrivit pentru etapa vieţii în care se afla. Bărbaţii aleşi au fost întotdeauna dintre cei „cu dare de mână” şi dispuşi să investească în talentul ei, pentru că intuiau în ea o persoană hotărâtă şi responsabilă, iar Coco nu a rămas niciodată datoare. Coco în vărstă de 17 ani muncea pe rupte. În timp ce făcea retuşuri pentru hainele doamnelor venite la băi, Coco încearcă să-şi cultive vocea. Învăţa să se mişte, să plutească, să facă piruete şi, în tot acest timp, continua să lucreze la Grande Grille, staţiune termală de la Vichy, unde doza pahare cu apă minerală... şi zâmbete. Seara îşi punea...

1915 - La Deauville se refugiază lumea bună a Parisului

Din cauza războiului, la Deauville, se refugiază lumea bună a Parisului. Sosesc doamnele “ după ce au pierdut totul „ mai puţin plăcerea de a-şi reface garderoba. Singurul magazin deschis din renumita staţiune era cel a lui Coco Chanel. „Coco le propune doamnelor ce purta ea însăşi. O fustă dreaptă până la pământ, abia lăsând să se vadă vârful pantofului ; un chemisier, o pălărie simplă fără nicio garnitură, asta era ţinuta pe timp de război. Cât să te deplasezi pe jos, mergând repede, nu se cerea mai mult. Tinuta Chanel a devenit ţinuta momentului. “...de acum înainte, bărbaţii trebuiau să se ferească de o persoană cu mers suplu, care se putea îmbrăca singură şi se putea dezbrăca într-o clipită.” Edmonde Charles Roux